Antrenament psihologic pentru performanță și viață bună

---

Ești părintele unui copil/ adolescent care face sport, o altă activitate orientată către performanță sau se pregătește pentru un examen/ o evaluare națională? Ești antrenor/ profesor sau chiar cel/cea care se antrenează?

Câte ore de pregătire sunt dedicate săptămânal antrenamentului specific în activitatea respectivă? (Exemple: pregătire tehnică, tactică, fizică – în sport; meditații, teme – în pregătirea pentru evaluarea națională, bacalaureat, olimpiadă, admitere).

Câte ore sunt alocate pentru pregătirea psihologică?

Fie că este vorba despre sport, activități artistice, științifice/ tehnice ori școlare, pregătirea pentru performanță este de mai multe feluri:

• pregătire generală, pentru dezvoltarea continuă
• pregătire pentru concurs/ competiție/ spectacol/ examen
• pregătire pentru un eveniment specific: un anumit concurs (ex.: olimpiada la o materie școlară), o numită competiție (cupă, campionat, jocuri olimpice etc.), un anumit spectacol, un anumit examen (ex: evaluare națională, pentru bacalaureat, admitere)
• pregătire pentru confruntarea cu un anumit adversar (în special în sport, dar nu numai).

La fel este și pregătirea psihologică.

Cum ar fi dacă în toate tipurile de pregătire enumerate mai sus ar fi integrat antrenamentul psihologic?

Copii, adolescenții și adulții pot să folosească toate situațiile și contexte de pregătire specifică pentru a se antrena psihologic. Este necesar doar să învețe cum să o facă.

În experiența profesională am identificat numeroase probleme cu care se confruntă atât cei care se antrenează pentru performanță, cât și cei care îi susțin, îi sprijină și îi antrenează.

Probleme cu care se confruntă copiii și adolescenții (exemple)

• Încredere scăzută în forțele proprii.
• Imagine de sine negativă, aflată în legătură în special cu vina și rușinea.
• Anxietate – griji legate de chestiuni ipotetice sau reale exterioare lor (exemple: ce ar crede ceilalți despre ei dacă ar pierde – părinți, antrenori, colegi de echipă/ antrenament, prieteni etc.; faptul că s-ar putea face de râs).
• Diferite tipuri de frici. Un exemplu simplu este frica de durere ce ar putea fi cauzată de lovituri, accidentări etc. – în special în sporturile în care are loc confruntarea cu un adversar direct (ex: arte marțiale, box, lupte, scrimă), dar și în sporturi de echipă (ex.: fotbal, handbal, baschet, rugby, polo, hochei).
• Scenarii negative însoțite de emoții pe măsură generate de experiențe anterioare negative, insuficient procesate și clarificate.
• Furie necontrolată când pierd sau când nu reușesc să execute anumite mișcări, lovituri, execuții ori scheme de joc.
• Au așteptări nerealiste cu privire la propria dezvoltare. Se așteaptă să „le iasă” toate foarte repede.
• Tendința de a renunța pe moment sau chiar la întreaga activitate pe fondul frustrării generate de nereușite.
• Perfecționismul – centrarea doar pe ceea ce nu merge, pe greșeli, de care fug în loc să le accepte și să învețe din ele.
• Preferința pentru unele părți ale activității pe care o desfășoară, în condițiile în care pentru creșterea performanței sunt necesare toate. Astfel, obțin rezultate bune la părțile plăcute și mai puțin bune sau chiar slabe la cele care le plac mai puțin. Acest fapt conduce la o performanță generală diminuată față de cea care ar putea fi obținută. Exemple: un luptător de ju-jitsu care preferă doar una din secvențele luptei ajunge să piardă lupta; un adolescent care se pregătește pentru evaluarea națională sau pentru bacalaureat căruia îi plac doar anumite tipuri de probleme obține un punctaj scăzut.
• Contează prea mult rezultatele (diplome, cupe, medalii) în detrimentul activității în sine și a pregătirii pentru performanță (se centrează prea mult pe rezultat în loc să își mențină atenția la procesul de dezvoltare, la progres).
• Consideră că unele decizii ale antrenorilor/ profesorilor/ părinților sunt incorecte și nu solicită clarificări sau situația rămâne nelămurită pentru că nu există suficientă deschidere pentru comunicare din partea celorlalți.
• Conflicte interioare ca urmare a faptului că primesc mesaje contradictorii din partea părinților și/sau a antrenorilor. Cazuri întâlnite: 1. Același părinte exprimă păreri diferite în momente diferite cu privire la același subiect, fără a se asigura că s-a făcut înțeles de către copil. 2. Părinții au perspective diferite, nu reușesc să se pună de acord și fiecare transmite copilului ceea ce vrea el să se întâmple. Părinții și antrenorii au perspective diferite, fiecare parte comunicând-o copilului pe a sa, fără a le reconcilia.
• Nu le este suficient de clar ce, cum, când, unde, cu cine au de făcut.
• Și multe altele…

Unele din problemele de mai sus sunt prezente și la adulții care se antrenează pentru performanță. Dacă ești sportiv, artist, sau profesionist într-un anumit domeniu de înaltă performanță/ exprimare, probabil că ai identificat deja unele probleme cu care te-ai confruntat și tu.

Un aspect important este reprezentat de faptul că sursele unora din problemele cu care se confruntă copiii și adolescenții se află în unele comportamente și atitudini ale părinților, antrenorilor, profesorilor. Nu din rea voință, ci din cauze care pot fi, de exemplu: insuficienta cunoaștere a modului de funcționare la nivel psihic a copilului/ adolescentului; probleme cu care se confruntă ei înșiși. De multe ori cei care îi sprijină și îi antrenează nu conștientizează efectele acțiunilor și atitudinilor care generează problemele sau nu le consideră atât de importante.

Probleme cu care se confruntă părinții/ care provin din partea acestora (exemple)

• Programul încărcat și presiunea timpului.
• Frici și gânduri negative legate de activitatea copiilor/ adolescenților. Exemple: se va lăsa de sport/ activitate pe care o desfășoară dacă nu va avea succes (tradus în locuri pe podium, diplome, cupe, medalii); dacă se lasă va pierde tot ce a făcut până acum/ a muncit degeaba.
• Unele frici, îngrijorări, nemulțumiri, gânduri, chiar dacă nu sunt exprimate direct sunt transmise inconștient și involuntar prin atitudini, mimică, gestică.
• Se îngrijorează/ sunt deranjați când copilul își exprimă emoțiile prin plâns.
• Copleșesc copiii/ adolescenții cu explicații, consolări, încurajări etc. Fac mai mult decât este necesar.
• Depășesc rolul de părinte, dând indicații de natură tehnică/ tactică despre ce și cum trebuie să facă copilul/ adolescentul în activitatea pe care o desfășoară, acesta find rolul antrenorului.
• Promit și oferă recompense semnificative pentru a stimula performanța copiilor/ adolescenților. Acest fapt crește motivația exterioară și o scade pe cea interioară, conducând în timp la probleme de mobilizare care pot ajunge până la renunțarea la activitatea desfășurată.
• Condiționează continuarea activității de obținerea anumitor rezultate în domeniul respectiv.
• Valorizează prea mult rezultatele în comparație cu progresul bazat pe efort.

Probleme cu care se confruntă antrenorii și profesorii/ care provin din partea acestora (exemple)

• Alocă insuficient timp aspectelor de natură psihologică, fie din cauza programului încărcat ori a numărului mare de sportivi, fie pentru că nu se pricep sau nu consideră că este treaba lor să facă acest lucru.
• Nu includ elementele de antrenament psihologic în pregătirea generală pentru performanță, motivele fiind în principiu identice cu cele menționate anterior.
• Acordă prea puțină importanță comunicării și relaționării constructive cu cei pe care îi antrenează – comunică agresiv sau manipulează.
• Adoptă stiluri de conducere a antrenamentelor nepotrivite în raport cu capabilitățile sau starea de moment a celor pe care îi antrenează.
• Dau prea mult feedback negativ.
• Manifestă nerăbdare în timpul antrenamentelor.
• Consideră progresul o normalitate – apreciază prea puțin evoluția și pun prea mult accent pe ceea ce nu merge.
• Pun presiune pe copii pentru a obține rezultate.

---

Cazul special în care părinții sunt antrenorii propriilor copii

Pe lângă problemele care se pot regăsi printre exemplele din listele de mai sus, mai este cel una importantă și care este prezentă aproape întotdeauna: conflictul de rol.

Acesta apare în special în situațiile dificile și mai frecvent din partea copiilor/ adolescenților decât din cea a părinților. Când au teme de lucru grele, când apar nereușitele și frustrarea, vine și tendința naturală a se raporta mai mult la părinte decât la antrenor.

În experiența de colaborare de lungă durată de acest fel am facilitat găsirea soluțiilor potrivite pentru clarificarea rolurilor și relaționarea de pe pozițiile necesare pe teren și în afara lui. Odată ce a fost depășită această etapă lucrurile au evoluat tot mai bine.

---

Situații în care antrenamentul psihologic este absolut necesar pentru o persoană care se pregătește pentru performanță

• Evoluează mai bine la antrenamente decât la concursuri/ competiții/ spectacole/ examene
• Are un nivel prea mare de perfecționism
• Performanța este mai scăzută în prezența persoanelor semnificative
• Are îndoieli cu privire la calitățile personale
• Se simte neliniștit(ă) sau înfricoșat(ă) în timpul concursurilor/ competițiilor/ spectacolelor/ examenelor
• Are așteptări nerealiste (prea mari)
• Leagă prea mult valoarea personală de nivelul rezultatelor obținute
• Își pierde concentrarea în momentele critice ale concursurilor/ competițiilor/ spectacolelor/ examenelor

La tine cum este?

În câte situații te-ai regăsit din exemplele de mai sus? Cum le-ai gestionat?

PSIHOFITNESS

Realizez programe de antrenament psihologic pentru copii, adolescenți și adulți care se pregătesc pentru performanță. Colaborez atât cu organizații (cluburi, asociații, școli publice și private), cât și cu cei care desfășoară în mod independent activități sportive, artistice, științifice/ tehnice, școlare.

Pregătirea psihologică se bazează pe psihologia performantei, psihoterapie și trăirea conștientă în toate sferele și la toate nivelurile vieții. Adoptând perspectiva sistemică, în fiecare proiect de antrenament psihologic pentru copii și adolescenți îi implic – pe cât posibil – pe toți cei care contribuie la dezvoltarea umană și specifică a acestora (părinți, antrenori, profesori).

Ce este PSIHOFITNESS?

PSIHOFINTESS este un set de servicii de pregătire psihologică integrate, care se adresează tuturor celor implicați în pregătirea pentru performanță: copii, adolescenți, părinți; antrenori, profesori.

Caracteristicile PSIHOFITNESS

• Croit pe măsura, specificul, necesitățile, obiectivele și disponibilitatea fiecărui client
• Integrativ – armonizează perspectivele tuturor celor implicați în pregătirea pentru performanță, pe baza bunelor practici științifice multidisciplinare
• Sistemic – ține cont de toate părțile implicate
• Modular – compus din unități de intervenție distincte, interconectate progresiv
• Flexibil – începem cu ce este necesar și dezvoltăm colaborarea în mod adaptativ

Beneficiile PSIHOFITNESS

Pentru copiii, adolescenți și adulții care se pregătesc direct pentru performanță (conform etapei de vârstă)

• Învață să aplice corect formula performanței – pun accent pe efortul voluntar susținut și pe reducerea interferențelor.
• Înțeleg care sunt mecanismele psihologice implicate în obținerea performanței și învață cum să le gestioneze și să le dezvolte.
• Dobândesc mai multă încredere în forțele proprii.
• Dezvoltă o imagine de sine pozitivă.
• Se raportează corect la greșeli: le acceptă și învață din ele.
• Le crește toleranța la frustrare.
• Gestionează mai eficient emoțiile neplăcute și gândurile negative.
• Își autoreglează nivelul de activare.
• Își educă atenția și o folosesc în mod corespunzător în pregătirea pentru performanță.
• Își dezvoltă capacitatea de a își gestiona așteptările în mod realist (bun management al așteptărilor).
• Învață să stabilească obiective SMARTER, să își monitorizeze și să își evalueze progresul.
• Pun accent mai mult pe procesul de pregătire și pe progres, înțelegând că rezultatele sunt o consecință a acțiunilor concrete.
• Își dezvoltă abilitățile de comunicare constructivă cu propria persoană (comunicare internă, en. self-talk), cu colegii, cu părinții, cu antrenorii/ profesorii.
• Își îmbunătățesc relațiile cu părinții și cu antrenorii/ profesorii.
• Deprind tehnici de antrenament psihologic pe care le pot utiliza ori de câte ori este necesar (relaxare mentală, ancorare în stare resursă, imagerie mentală, gestionarea gândurilor și a emoțiilor, autoreglare, utilizarea atenției, comunicare constructivă etc.).

Pentru părinți

• Conștientizează și înțeleg care sunt rolurile părintelui în relația cu copilul și care sunt nevoile copilului raportat la etapa de vârstă în care se află.
• Înțeleg care este formula performanței și învață să îi sprijine mai eficient pe copii/ adolescenți să reducă interferențele și să depună efortul necesar pentru dezvoltarea performanței în activitatea specifică.
• Învață să îi îndrume mai adecvat în scopul vieții bune și al evoluției personale.
• Își îmbunătățesc relațiile cu copiii.
• Comunică mai constructiv pentru a îi sprijini în mod adecvat în procesul de pregătire pentru performanță, în timpul și după competiții, concursuri, examene etc.
• Lucrează cu ei înșiși dobândind mai mult echilibru interior, ca premisă a susținerii potrivite a copiilor.

Pentru antrenori/ profesori

• Conștientizează cum pot să contribuie la dezvoltarea abilităților psihologice ale copiilor, adolescenților și adulților pe care îi pregătesc pentru performanță.
• Învață care sunt factorii psihologici care influențează performanța și cum să includă elementele de antrenament psihologic în pregătirea generală pentru performanță, alături de toate celelalte elemente (cum sunt, de exemplu, în sport cele fizice, tehnice, tactice).
• Dezvoltă relații bazate pe încredere și respect reciproc cu cei pe care îi antrenează.
• Comunică și relaționează mai constructiv cu cei pe care îi antrenează.

Fiecare persoană care beneficiază de antrenament psihologic devine treptat propriul Antrenor Psiho.

Aspectele organizatorice concrete le stabilim de comun acord, în funcție de tipul de serviciu agreat, ținând cont de specificul activității orientate către performanță, necesitățile beneficiarului, obiectivele pe care le stabilim și disponibilitatea pentru colaborare.

Componentele PSIHOFITNESS

Îți ofer un set de modalități prin care poți să contribui la dezvoltarea copilului tău (dacă ești părinte) sau a celor pe care îi pregătești pentru performanță (dacă ești antrenor sau profesor). De asemenea, poți să lucrezi la propria dezvoltare, pentru a îi susține, sprijini/ antrena mai bine pe copii/ adolescenți și pentru a avea o viață mai bună împreună.

Componentele prezentate în continuare sunt complementare și interconectarea acestora crește capacitatea beneficiarilor de a obține rezultatele dorite.

Spre exemplu, cursul PRACTIC Campioni cu viață bună® este un antrenament psihologic consistent, care poate reprezenta baza pentru pregătirea psihologică adaptată realizată în cadrul clubului/ școlii. Pot fi realizate sesiuni individuale de antrenament psihologic/ psihoterapie, în completarea celor incluse în programul convenit cu clubul/ școala, dacă este necesar. De asemenea, pot fi adăugate activități de armonizare a relațiilor dintre părinți și copii („Family Building” sau „Familia ca echipă”, după caz).

Pregătirea psihologică este o investiție în evoluția personală, care nu se pierde niciodată.
Ea nu aduce doar performanța, ci mai ales sănătatea psihică și starea de bine.

Putem să comunicăm oricând pentru a îți oferi toate informațiile de care ai nevoie.

Decizia ta de a colabora se poate concretiza contactându-mă direct începând de acum.