Touche Winter Challenge 2019 – exemplu de pregătire sportivă integrată

Varianta actualizată a articolului publicat pe site-ul Asociației pentru Psihologia Sportului.

Ești perfect, da’ nu-ți dai seama! Este mesajul adresat de unul dintre sportivi, în vârstă de 10 ani, pentru a încuraja un coleg ce tocmai intra pe planșă. L-a transmis cu atâta forță și puritate, încât l-am perceput clar, dincolo de toate celelalte frânturi de propoziții ce răsunau în sală.

Ne-am uitat unul la altul, zâmbind uimiți. Apoi am auzit „În gardă… Pregătiți… Porniți!”. Ioana dăduse deja semnalul de începere a primei tușe din noul asalt. M-am străduit să mă concentrez din nou la ceea ce se întâmpla pe planșă, dar mesajul a mai făcut câteva ture prin circuitele mele neuronale, întâlnind principiul acceptării din mindfulness, orientarea către resurse din terapia ericksoniană etc. Percepeam tot mai intens simplitatea și profunzimea mesajului. Am realizat, încă o dată, cât de mult putem învăța de la copii. Cu condiția să-i ascultăm…

Mă aflam în sala de scrimă împreuna cu Ioana Maria Preduțoiu – antrenor și președinte al ACS Touche – cu ocazia competiției interne „Touche Winter Challenge 2019“, care a avut loc pe 14 decembrie 2019, la Buftea.

Colaborarea cu Clubul Touche a fost una de lunga durată, fapt care a permis dezvoltarea unei strategii de pregătire ce integrează dimensiunile tehnico-tactică și psihologică. Competiția menționată este una internă, pe echipe, care face parte din planul de pregătire precompetițională.

Principalele provocări

  • Lotul de sportivi din cadrul clubului este eterogen din punct de vedere al vârstei și al experienței în scrimă (arma sabie).
  • Percepțiile sportivilor cu privire la propriile competențe au anumite grade de subiectivitate, fapt care le influențează încrederea în sine și implicit performanța sportivă.
  • Odată cu evoluția în vârstă, sportivii schimbă categoria la care concurează.
  • Unii sportivii nu au avut încă ocazia să participe la competiții pe echipe.
  • Rivalitatea dintre anumiți sportivi influențează uneori negativ comportamentele din timpul antrenamentelor și din cadrul competițiilor.

Având în vedere faptul că sportivii clubului se antrenează împreună, calitatea relațiilor interpersonale impactează semnificativ modul de implicare în antrenamente și calitatea acestora. De calitatea antrenamentelor depinde dezvoltarea abilităților individuale, care influențează performanța sportivă. Iată de ce comunicarea constructivă și creșterea coeziunii lotului de sportivi sunt atât de importante.

Obiective

  • Creșterea încrederii în sine a sportivilor.
  • Dezvoltarea mecanismelor psihice care sprijină performanța sportivă.
  • Pregătirea pentru a concura la noua categorie de vârstă, pentru cei care schimbă categoria.
  • Acumularea de experiență în competițiile pe echipe, atât pentru sportivii care încă nu participaseră, cât și pentru cei care luaseră parte deja la întreceri pe echipe.
  • Dezvoltarea comunicării constructive și creșterea calității relațiilor interpersonale dintre sportivii clubului.
  • Creșterea coeziunii în cadrul lotului de sportivi.
  • Încheierea anului calendaristic într-un cadru de pregătire care stimulează implicarea și aplicarea abilităților și a competențelor dezvoltate pe parcursul acestuia.

Intervenție

Pornind de la provocările enunțate, la inițiativa antrenorului, am ajuns împreună la concluzia că cele mai potrivite căi de acțiune pentru îndeplinirea obiectivelor menționate sunt:

  • organizarea unei competiții pe echipe.
  • realizarea unor sesiuni individuale cu sportivii.

Competiția pe echipe

La concurs au participat peste 20 de sportivi, de gen masculin și feminin, cu vârste cuprinse între 8 și 15 ani. Echipele au avut o distribuție eterogenă din punct de vedere al vârstei, al genului, al experienței în practicarea scrimei și al experienței competiționale.

Distribuția pe echipe a fost realizată astfel încât să susțină cât mai mult îndeplinirea obiectivele stabilite. Pe parcursul competiției, care a durat patru ore, toți sportivii au beneficiat de susținere psihologică.

Unele echipe au pierdut, iar altele au câștigat, dar antrenorul și psihologul nu au pus niciun accent pe rezultatele obținute, ci pe felul în care au tras echipele și membrii acestora. De aceea, echipele care au pierdut au continuat să tragă printr-un sistem pus la punct de antrenor (spre deosebire de felul în care se desfășoară competițiile oficiale).

La final a fost realizată o evaluare în funcție de un set de șapte criterii, în condițiile în care la începutul competiției toți sportivii au primit instrucțiunea să observe atent ce se întâmplă pe parcursul întrecerii, fiind menționate tangențial criteriile de evaluare. Fiecare echipă a evaluat celelalte echipe prin metoda rangurilor, ordonându-le de la poziția 1 cea mai de jos până la 7 cea mai de sus, în raport cu fiecare criteriu. Astfel, nu au putut fi acordate două ranguri egale pentru același criteriu pentru doua echipe (evident, instructajul a fost realizat pentru nivelul de înțelegere al sportivilor).

Criteriile în funcție de care a fost făcută evaluarea sunt: ambiție, curaj, echilibru, energie, fair play, unitate, veselie. Pe baza scorurilor obținute prin însumarea evaluărilor (rangurilor) fiecărei echipe, pentru fiecare criteriu, au fost acordate diplome pentru:

  • cea mai ambițioasă echipă
  • cea mai curajoasă echipă
  • cea mai echilibrată echipă
  • cea mai fair play echipă
  • cea mai unită echipă
  • cea mai veselă echipă

De asemenea au fost acordate medalii simbolice, prin care a fost subliniată importanța antrenamentului psihologic.

Prin acest tip de evaluare – realizată chiar de către sportivi, prin consultare între membrii fiecărei echipe – am transmis mesajul că pregătirea psihologică, împreună cu pregătirea fizică și tehnico-tactică au ca obiectiv dezvoltarea abilităților, a competențelor și a comportamentelor asociate performanței. Rezultatele sunt o consecință a efortului depus în procesul de dezvoltare, în antrenamente și în fiecare tușă în parte, în competiții.

Sesiunile individuale

Întâlnirile cu sportivii au fost planificate după competiția pe echipe și în cadrul acestora au fost tratate în principal următoarele aspecte:

  • ce le-a plăcut mai mult, respectiv mai puțin în cadrul competiției pe echipe;
  • ce a funcționat mai mult, respectiv mai puțin la nivel individual (în cazul sportivului) în cadrul competiției;
  • ce ar face diferit dacă ar participa la o competiție similară mâine; ce poate face și ce va face diferit în viitor; ce este nevoie sa îmbunătățească;
  • ce a funcționat mai mult, respectiv mai puțin la nivel de echipă; ce ar putea face echipa diferit dacă ar concura din nou;
  • ce a fost mai ușor, respectiv dificil în cadrul competiției; în ce contexte; în relație cu cine;
  • ce modificări au observat pe parcursul anului 2019 în felul în care trag (pentru a stimula conștientizarea progresului, a evoluției);
  • ce își propun sa îmbunătățească/ dezvolte în anul 2020 (ce au conștientizat ei, ce le-a spus antrenorul pe parcursul antrenamentelor, ce a reieșit din sesiunile de pregătire psihologică etc.).

Ca urmare a unei inițiative mai vechi a antrenorului, fiecare sportiv are un „caiet de scrimă“. Le-am recomandat să noteze în aceste jurnale sportive, pe parcursul anului, ceea ce „le iese“ și ceea ce este nevoie să schimbe, să dezvolte, așa cum rezultă din ceea ce le spune antrenorul în timpul antrenamentelor, din sesiunile de pregătire psihologică, din propriile observații. De asemenea, am convenit cu ei să urmărească evoluția, pe măsură ce se antrenează, comparând capacitățile curente cu notițele anterioare.

Concluzii

  • Sportivii au fost plăcut surprinși de modalitatea de evaluare și de premiere.
  • Aceștia s-au bucurat că au avut posibilitatea să evalueze celelalte echipe și cei mai mulți au considerat că rezultatul evaluării a surprins esența felului în care au lucrat în echipa din care au făcut parte.
  • Toți sportivii au apreciat pozitiv competiția amicală.
  • Deși cei mai mulți au privit-o ca pe un „antrenament altfel“, nivelul de implicare a fost unul crescut, apropiat de cel din competițiile oficiale.
  • Pentru cei care nu participaseră la competiții pe echipe a fost o experiență plăcută, care a contribuit la familiarizarea cu acest tip de evenimente sportive.
  • Suportul psihologic oferit pe parcursul evenimentului a contribuit la creșterea încrederii în sine și a facilitat comunicarea constructivă între sportivi și dezvoltarea relațiilor interpersonale bazate pe respect reciproc și încredere.
  • Eterogenitatea de vârsta a membrilor echipelor a contribuit la desensibilizarea sportivilor care schimbă categoria în raport cu adversarii care au o vârstă mai mare.
  • În cadrul întâlnirilor individuale a fost realizat un bilanț al dezvoltării din anul 2019 și am identificat împreună cu sportivii unele direcții de acțiune pentru anul 2020, care urmează să fie discute cu antrenorul, atât de ei cât și de psiholog.

Sper ca tot mai mulți antrenori și conducători de cluburi să conștientizeze rolul esențial al pregătirii psihologice a copiilor și a tinerilor sportivi. Îi susțin prin programe adecvate pe toți cei care doresc să își aducă în lume calitățile la un nivel superior (performanță), în timp ce își mențin sănătatea psihică, au o starea de bine și trăiesc o viață bună.

Dacă îți place articolul sau ți-a fost de folos, dă-l mai departe.

Decizia ta de a colabora se poate concretiza contactându-mă direct începând de acum.