Imageria mentală în artele marțiale: exemple practice

Varianta actualizată a articolului publicat pe site-ul Asociației pentru Psihologia Sportului.

Situația și tehnicile de lucru utilizate

Am lucrat câteva luni cu sportivul inimos din imagine, practicant de Kyokushin, în vârstă de 9 ani. Când am scris articolul se pregătea intens pentru examenul de schimbare a centurii, care a avut loc în cca. două săptămâni de la acel moment.

După ce a depășit problemele cu care se confrunta când am început colaborarea, am continuat pregătirea psihologică pentru dezvoltarea sportivă și pentru viață. Prin psihoterapie a depășit temerile care au apărut într-un anumit context competițional. Ca urmare a acestui fapt i-au crescut încrederea în sine și inițiativa, atât la școală cât și în relațiile cu ceilalți.

Transa hipnotica, poveștile terapeutice, jocurile pentru antrenarea răbdării și a atenției, a vitezei de reacție și de acțiune, cele pentru creșterea vitezei mentale (viteza perceptivă și capacitatea de a lua decizii rapide) și toate celelalte tehnici utilizate, au fost urmate de sesiunea de lucru cu imageria mentală.

Utilizarea imageriei mentale în antrenamentul psihologic

Imageria mentală este o tehnica valoroasă utilizată în sportul de performanță, care ajută sportivii să își dezvolte abilitățile tehnice și să își vizualizeze calea către succes în context competițional. Pe scurt, aceasta constă în vizualizarea mentală de către sportiv a unor mișcări sau succesiuni de mișcări specifice sportului pe care îl practică.

Este importantă calibrarea mișcărilor mentale cu cele efective și vizualizarea cât mai exactă în plan mental a modelelor de mișcare, din perspectiva kinestezică (mișcarea în sine), spațială și temporală.

Iată cum am procedat concret cu acest sportiv practicant de arte marțiale:

1. Am solicitat sportivului să efectueze o kata semnificativă (complexă și dificilă, și în același timp suficient de exersată anterior încât să cunoască bine succesiunea mișcărilor).
2. Am filmat execuția kata și am observat durata acesteia.
3. Am privit filmul împreună cu sportivul, discutând despre corectitudinea mișcărilor pe care le-a efectuat (el este „expertul” și are capacitatea de autoevaluare).
4. I-am explicat (corespunzător nivelului său de înțelegere) în ce constă imageria mentală.
5. Am facilitat obținerea unei stări de relaxare mentală.
6. I-am solicitat să își imagineze aceeași kata în plan mental.
7. Am cronometrat timpul de execuție mentală.
8. Am comparat cei doi timpi obținuți.
9. Am discutat despre diferențele înregistrate și am identificat cauzele acestora. Spre exemplu, una dintre ele: „Când mi-am imaginat nu mi-am văzut bine picioarele; în realitate le-am mișcat mai mult”.
10. Am recomandat modalități de depășire a dificultăților experimentate în plan mental.
11. Am solicitat sportivului să reia exercițiul de imagerie mentală și am înregistrat din nou timpul. Diferența inițială (de 7 secunde) s-a redus.

Având în vedere vârsta sportivului și capacitatea de concentrare a atenției specifică vârstei, am oprit antrenametul în contextul progresului realizat. Cu sportivii de vârstă mai mare, reiau exercițiul până la obținerea unui timp de execuție în plan mental cât mai apropiat de cel înregistrat în plan fizic.

Sportivul din acest exemplu efectuează trei antrenamente pe săptămână la sala de arte marțiale. I-am recomandat ca în trei din cele patru zile în care nu se antrenează fizic și tehnic să facă antrenamente psihologice bazate pe imageria mentală. Practic, efectuează, pe rând, exerciții de imagerie mentală cu fiecare kata pe care trebuie să o demonstreze la examen.

Un avantaj important al imageriei mentale este contribuția la fixarea abilităților tehnice, în completarea antrenamentelor fizice. Astfel, timpul de refacere poate fi utilizat eficient efectuând aceasta activitate psihologica.

Odată deprinsă, tehnica imageriei mentale este utilizata cu succes și în cadrul competițiilor sportive.

Un exemplu în acest sens este al unui alt sportiv, în vârstă de 14 ani, practicant de Jiu-Jitsu, care intra insuficient de activat în prima luptă din ziua competițională. Am ajuns împreună la această concluzie, în urma analizei participării lui la competiții. După ce a deprins tehnica imageriei mentale, i-am recomandat să o utilizeze într-un anume fel înainte de a lupta, pentru activarea mentală. Apoi să efectueze mișcări specifice, stabilite de el împreună cu antrenorul, pentru activarea fizică.

Dacă îți place articolul sau ți-a fost de folos, dă-l mai departe.

Decizia ta de a colabora se poate concretiza contactându-mă direct începând de acum.